Grup interpersonal IFS

Felul in care relationam cu ceilalti spune multe despre noi

Putem intelege foarte multe lucruri despre noi atunci cand suntem singuri. Putem reflecta, citi sau discuta despre dificultatile noastre in psihoterapie individuala.

Dar exista lucruri care pot fi observate mult mai usor atunci cand suntem impreuna cu alti oameni: felul in care intram in relatii si rolurile pe care tindem sa le asumam in ele.

Unii oameni se retrag. Altii ocupa foarte mult spatiu.

Unii evita conflictele, iar altii intra foarte usor in confruntare.

Unii se adapteaza permanent la ceilalti. Altii simt nevoia sa controleze situatia.

Unii vorbesc foarte putin. Altii vorbesc mult si descopera cu surprindere ca ceilalti nu mai gasesc loc sa intre in conversatie.

Unii devin salvatorii grupului: sunt foarte atenti la problemele celorlalti, ofera sprijin si intelegere, dar vorbesc foarte putin despre propriile nevoi.

Altii sunt neincrezatori, cauta semne ca ceilalti ii pot rani si au nevoie de mult timp pana cand permit cuiva sa se apropie.

Toate acestea sunt modalitati de relationare.

Un grup interpersonal de dezvoltare personala ofera posibilitatea de a le observa chiar in momentul in care apar si de a intelege mai bine efectul lor asupra relatiilor noastre.

Grupurile pe care le facilitez combina principiile grupurilor interpersonale de proces din traditia lui Irvin Yalom cu perspectiva Internal Family Systems (IFS) asupra partilor noastre interioare.

Grupurile sunt formate din 4-8 participanti si au initial 8 sedinte, organizate o data la doua saptamani, cu posibilitatea continuarii.

Ce este un grup interpersonal de dezvoltare personala?

Un grup interpersonal nu este un curs si nici un loc in care participantii vin sa asculte o prezentare despre psihologie.

Este un grup experiential, in care o parte importanta a procesului apare prin interactiunile dintre participanti.

Fiecare dintre noi vine cu propriul mod de a construi relatii.

Iar mai devreme sau mai tarziu, aceste modalitati de relationare tind sa apara si in grup.

Astfel, grupul poate deveni un fel de microcosmos social.

Persoana care se teme sa deranjeze poate ramane tacuta chiar si atunci cand ar avea ceva important de spus.

Persoana obisnuita sa preia conducerea poate incepe sa conduca si conversatiile grupului.

Cineva care simte ca trebuie sa aiba grija de ceilalti poate deveni repede persoana la care toti apeleaza, uitand din nou de propriile nevoi.

O persoana neincrezatoare poate analiza atent reactiile celorlalti si poate interpreta anumite gesturi ca semne de respingere sau intentii negative.

Cineva care are nevoie de validare poate cauta frecvent confirmarea grupului.
O persoana competitiva poate incepe sa compare experientele, realizarile sau atentia primita.

Cineva care evita intimitatea poate deveni inconfortabil atunci cand ceilalti incearca sa il cunoasca mai profund.

Iar o persoana care vorbeste mult poate descoperi ca foloseste vorbitul inclusiv pentru a evita tacerea, vulnerabilitatea sau curiozitatea fata de ceilalti.

Toate acestea pot deveni informatii valoroase.

Pentru ca, in loc sa discutam numai despre ceea ce se intampla in relatiile din exterior, putem observa cum construim relatii chiar in fata noastra.

Principiul „aici si acum” – modelul interpersonal al lui Irvin Yalom

Una dintre ideile centrale ale grupurilor interpersonale este lucrul cu ceea ce se intampla in „aici si acum”. Participantii pot vorbi despre viata lor, relatii si dificultati.
Dar, treptat, devine importanta o alta intrebare:

Ce se intampla intre noi chiar acum?

Sa presupunem ca un participant spune ca oamenii nu se apropie niciodata de el. In grup putem deveni curiosi:
Cum incearca el sa se apropie de ceilalti?
Le arata ca este interesat de ei?

Le permite sa il cunoasca?

Cum se simt ceilalti atunci cand incearca sa intre in contact cu el?

Dar putem avea si situatia opusa.

Cineva poate spune ca oamenii tind sa se indeparteze de el. In grup putem descoperi ca vorbeste foarte mult, intrerupe, ofera rapid solutii, corecteaza sau lasa putin spatiu celorlalti.

O alta persoana poate spune ca nimeni nu este interesat de problemele sale, dar in grup observam ca de fiecare data cand atentia se indreapta spre ea muta discutia spre problemele altcuiva si incepe sa ajute.

Nu cautam cine „greseste”.
Incercam sa observam ceva ce este foarte dificil de vazut singuri:
Care este impactul meu asupra celorlalti si cum particip eu la construirea relatiilor mele?

Grupul ca laborator al relatiilor

In viata obisnuita primim rareori feedback sincer despre modul in care ceilalti ne experimenteaza. Oamenii pot pur si simplu sa se retraga.
Pot evita anumite conversatii.

Pot sa nu ne mai caute.

Pot apela permanent la noi pentru ajutor, fara sa se intereseze vreodata de ceea ce avem noi nevoie.

Sau o relatie poate ramane superficiala fara sa intelegem exact de ce.

Intr-un grup interpersonal putem opri pentru cateva momente procesul si putem explora ceea ce tocmai s-a intamplat.

De exemplu:

„Observ ca atunci cand incerc sa spun ceva, intri foarte repede peste mine si renunt sa mai vorbesc.”

„Simt ca esti foarte atent la mine si vrei sa ma ajuti, dar imi dau seama ca stiu foarte putine lucruri despre tine.”

„Cand te intreb ceva mai personal, am impresia ca schimbi subiectul.”

„Spui aproape intotdeauna ca esti de acord si imi este greu sa imi dau seama ce gandesti tu cu adevarat.”

„Am senzatia ca esti suspicios fata de ceea ce spun si incep sa fiu foarte atent la cum vorbesc cu tine.”

„Nu sunt sigur ce ai vrut sa imi transmiti si observ ca devin confuz cand vorbim.”

Un asemenea feedback poate face vizibila diferenta dintre intentia noastra si impactul pe care comportamentul nostru il are asupra celorlalti.

Iar cand un tipar devine vizibil, putem incepe sa experimentam ceva diferit.

Ce fel de tipare interpersonale pot deveni vizibile?

Nu exista un singur „tip” de persoana pentru care este potrivit un grup interpersonal. Tocmai diversitatea stilurilor de relationare face grupul valoros.
Putem intalni, de exemplu:

• persoane retrase, care asteapta ca ceilalti sa initieze apropierea;
• persoane care evita intimitatea atunci cand relatia devine prea apropiata;
• persoane care vorbesc foarte mult si lasa putin spatiu celorlalti;
• persoane dominante, care preiau conducerea si incearca sa controleze interactiunile;
• persoane foarte compliante, care se adapteaza constant si evita dezacordurile;
• persoane excesiv de preocupate de nevoile celorlalti;
• „salvatori”, care ofera permanent sprijin, sfaturi si solutii, dar evita sa primeasca ajutor;
• persoane foarte empatice, care absorb usor starile celorlalti si pierd contactul cu propriile nevoi; • persoane neincrezatoare, care cauta semne de respingere, critica sau intentii negative;
• persoane care cauta frecvent validare si reasigurare;
• persoane competitive, care simt nevoia sa se compare cu ceilalti;
• persoane care comunica indirect sau confuz;
• persoane carora le este dificil sa exprime furia sau dezacordul;

• persoane care devin rapid defensive atunci cand primesc feedback;

• persoane care folosesc umorul, intelectualizarea sau schimbarea subiectului atunci cand conversatia devine emotionala;

• persoane care incearca sa fie permanent placute;
• persoane care ofera foarte multe sfaturi, chiar si atunci cand ceilalti nu le cer; • persoane care isi exprima foarte greu nevoile si limitele;
• persoane care se implica foarte repede si intens in relatii;
• persoane care pastreaza permanent o distanta emotionala.

Niciunul dintre aceste comportamente nu defineste intreaga persoana.

Si acelasi om poate avea comportamente foarte diferite in relatii diferite.

Important este sa putem observa:

Ce fac eu atunci cand sunt in relatie cu ceilalti? Ce obtin prin acest comportament? Ce evit? Si ce efect are asupra oamenilor din jurul meu?

Ce aduce IFS intr-un grup interpersonal?

Perspectiva Internal Family Systems adauga o alta dimensiune procesului:

Ce parte din mine reactioneaza acum?

Daca cineva primeste feedback si vrea imediat sa se retraga, putem deveni curiosi fata de partea care incearca sa il protejeze.

Dar acelasi lucru este valabil pentru alte comportamente.

Persoana care vorbeste permanent poate avea o parte care devine nelinistita atunci cand apare tacerea.

Persoana dominanta poate avea o parte care se simte in siguranta numai atunci cand detine controlul.

Persoana foarte complianta poate avea o parte care a invatat ca dezacordul pune relatia in pericol.

Salvatorul poate avea o parte care si-a construit sentimentul de valoare in jurul ideii de a fi necesar celorlalti.

Persoana neincrezatoare poate avea o parte vigilenta care incearca permanent sa detecteze pericolul inainte de a putea fi ranita.

Iar persoana care evita intimitatea poate avea o parte care asociaza apropierea cu vulnerabilitatea sau riscul.

IFS ne permite sa nu reducem aceste comportamente la „defecte de personalitate”.
Putem deveni curiosi fata de rolul pe care il au si ceea ce incearca sa protejeze.
Combinarea modelului interpersonal cu IFS ne permite astfel sa exploram simultan doua directii: Ce se intampla intre mine si ceilalti?
si
Ce se intampla in interiorul meu atunci cand sunt in relatie cu ceilalti?

Pentru cine poate fi potrivit grupul?

Nu trebuie sa fii timid, retras sau sa ai dificultati evidente de socializare.

Grupul poate fi util oricui doreste sa inteleaga mai bine cum construieste relatii si ce impact are asupra celorlalti.

Poate fi relevant daca observi ca anumite situatii se repeta in prietenii, relatii de cuplu, familie sau chiar in mediul profesional.

Poate oamenii ti se par deseori indisponibili.

Poate ajungi permanent in rolul celui care ii ajuta pe toti.

Poate relatiile devin conflictuale.

Poate ceilalti iti spun ca esti prea distant, prea intens, prea critic sau prea controlant.

Poate iti este greu sa ai incredere.

Sau poate nu exista o problema evidenta, dar vrei sa te cunosti mai bine prin experienta directa a relatiilor cu ceilalti.

Un grup interpersonal nu presupune existenta unui diagnostic.
Este, in primul rand, un spatiu de autocunoastere si dezvoltare personala prin relatii.

Ce se intampla concret intr-o sedinta?

Grupul nu urmeaza un scenariu rigid.
La inceput, rolul meu este mai activ. Ajut participantii sa se cunoasca si explic modul de lucru.

Pe masura ce grupul se dezvolta, atentia se poate indrepta tot mai mult catre interactiunile care apar spontan.

Putem lucra cu discutii libere, feedback interpersonal, explorarea emotiilor aparute in grup si interventii inspirate din IFS.

Uneori un participant poate aduce o situatie din viata sa.

Alteori, o interactiune dintre doua persoane poate deveni punctul central al sedintei.

Uneori ceea ce se intampla in intregul grup devine materialul de lucru.

Nu trebuie sa vii pregatit cu un subiect si nici sa stii ce trebuie sa spui.

O parte importanta a experientei este tocmai observarea a ceea ce apare atunci cand mai multi oameni incep sa construiasca relatii reale intre ei.

De ce grupuri mici – 4 pana la 8 persoane?

Lucrez intentionat cu grupuri de 4-8 participanti.

Un grup mic permite fiecarui participant sa aiba suficient spatiu pentru a fi cunoscut si pentru a participa activ.

In acelasi timp, exista suficienta diversitate pentru ca intre membri sa apara reactii si relatii diferite. Nu reactionam la fel la toti oamenii.
Putem fi foarte relaxati cu cineva, intimidati de altcineva, apropiati de o persoana si iritati de alta. Tocmai aceasta diversitate relationala ofera grupului o mare parte din valoarea sa.

Cum este organizat grupul?

Fiecare grup este format din:

4-8 participanti
8 sedinte initiale
O sedinta la fiecare doua saptamani

Dupa cele 8 sedinte, grupul poate continua daca exista interes din partea participantilor si consideram ca prelungirea procesului este utila.

Formatul ofera astfel o experienta initiala clar delimitata, dar permite continuarea atunci cand participantii vor sa aprofundeze procesul.

Inscriere la un grup interpersonal IFS

Daca vrei sa iti intelegi mai bine tiparele relationale, felul in care esti perceput de ceilalti si ceea ce se activeaza in tine atunci cand intri in relatie, te poti inscrie la unul dintre grupurile interpersonale IFS de dezvoltare personala din Bucuresti.

Grupurile au 4-8 participanti, se intalnesc o data la doua saptamani si sunt organizate initial in module de 8 sedinte, cu posibilitatea continuarii.

Pentru informatii despre urmatorul grup, perioada de incepere si locurile disponibile, imi poti scrie direct: