Terapia Sistemelor Familiale Interne

Intelege partile din tine care te protejeaza, te critica, se tem sau te fac sa te retragi

Poate exista o parte din tine care isi doreste schimbarea si, in acelasi timp, o alta parte care se teme de ea. O parte care isi doreste apropierea de ceilalti si alta care te face sa te retragi atunci cand cineva devine prea apropiat. O parte foarte critica, care iti spune ca nu esti suficient de bun, si alta care se simte ranita sau coplesita de aceasta critica.

Internal Family Systems (IFS) este o forma de psihoterapie care ne ajuta sa intelegem aceste conflicte interioare si sa lucram cu ele intr-un mod diferit: nu incercand sa eliminam partile dificile din noi, ci intelegand de ce au aparut, ce incearca sa faca pentru noi si ce se afla in spatele comportamentelor lor.

In practica mea de psihoterapie din Bucuresti folosesc modelul IFS in lucrul cu adultii, adaptand procesul terapeutic nevoilor si ritmului fiecarei persoane.

Ce este terapia IFS?

Internal Family Systems, cunoscut sub abrevierea IFS, este un model de psihoterapie dezvoltat de psihoterapeutul american Dr. Richard Schwartz.

Una dintre ideile centrale ale modelului este ca mintea umana are in mod natural o anumita multiplicitate. Cu alte cuvinte, putem avea diferite „parti” interioare, fiecare cu propriile emotii, convingeri si modalitati de a reactiona.

Probabil ai observat acest lucru si in viata de zi cu zi.

O parte din tine poate spune „vreau sa fac asta”, iar alta „mai bine nu”. Poti sti rational ca nu exista un pericol real si totusi o parte din tine sa simta anxietate. Poti decide ca nu vei mai accepta un anumit tip de relatie si sa descoperi ca o alta parte continua sa se agate de ea.

Din perspectiva IFS, aceste contradictii nu reprezinta neaparat ceva in neregula cu tine. Ele pot fi intelese ca rezultatul unui sistem interior in care diferite parti au invatat, de-a lungul vietii, sa indeplineasca anumite roluri.

Partile protectoare si partile vulnerabile

Unele parti incearca sa ne protejeze.

Pot face acest lucru prin control, perfectionism, autocritica, evitare, hiperanaliza, distantare emotionala sau preocuparea permanenta pentru ceea ce cred ceilalti despre noi.

Alte parti pot purta emotii si experiente mai vulnerabile: frica, rusine, singuratate, sentimentul de respingere sau convingerea ca nu suntem suficient de buni.

IFS numeste adesea aceste parti vulnerabile „exilati”, iar partile care incearca sa previna reactivarea durerii lor sunt descrise ca „protectori”.

Un principiu important al terapiei IFS este ca partile noastre nu sunt privite ca fiind „rele”. Chiar si un comportament care astazi ne creeaza dificultati poate sa fi aparut initial ca o incercare de protectie.

Terapia urmareste sa inteleaga aceasta functie, nu sa intre in lupta cu ea.

Ce este Self-ul in IFS?

Dincolo de diferitele parti, modelul IFS descrie existenta unei capacitati interioare numite Self.

Atunci cand nu suntem coplesiti de reactiile partilor noastre, putem avea mai mult acces la calitati precum calmul, curiozitatea, claritatea, compasiunea, increderea si capacitatea de a privi lucrurile cu mai multa perspectiva.

Scopul terapiei nu este ca terapeutul sa iti spuna ce trebuie sa faci si nici ca anumite parti sa dispara.

Procesul urmareste dezvoltarea unei relatii diferite intre tine si propriul tau sistem interior, astfel incat partile sa nu mai fie obligate sa functioneze permanent in roluri extreme de protectie.

Cum se desfasoara o sedinta de terapie IFS?

Procesul incepe de obicei de la problema cu care vii in terapie.

Poate fi o emotie intensa, o dificultate relationala, anxietate, autocritica, un comportament repetitiv sau un conflict interior pe care nu reusesti sa il rezolvi.

In loc sa incercam imediat sa schimbam reactia respectiva, devenim curiosi fata de partea care o produce. Putem explora:

• Ce simte aceasta parte?
• De ce se teme?
• Ce incearca sa previna?
• Cand a invatat ca trebuie sa reactioneze astfel?
• Ce crede ca s-ar intampla daca nu si-ar mai indeplini rolul? • Ce parte mai vulnerabila incearca sa protejeze?

Pe masura ce apare suficienta siguranta, terapia poate ajunge la experiente mai vechi si la emotiile sau convingerile asociate acestora.

Procesul nu presupune fortarea accesului la amintiri traumatice. Ritmul este adaptat persoanei, iar lucrul cu partile vulnerabile se face respectand mecanismele de protectie ale sistemului.

Un exemplu: „Vreau o relatie, dar cand cineva se apropie ma retrag”

Sa presupunem ca iti doresti apropiere emotionala si o relatie stabila.

Atunci cand esti singur, poti simti foarte clar aceasta nevoie. Dar cand apare cineva si relatia incepe sa devina apropiata, ceva se schimba: incepi sa observi defectele celuilalt, sa te simti inconfortabil, sa te distantezi sau sa iti pierzi interesul.

Din perspectiva IFS, nu trebuie sa presupunem imediat ca una dintre aceste reactii este „adevarata”, iar cealalta este gresita.

Putem avea doua parti cu nevoi diferite.

O parte cauta apropierea. Alta poate considera apropierea periculoasa si incearca sa previna posibilitatea respingerii, abandonului sau ranirii.

In terapie, incercam sa cunoastem ambele parti si sa intelegem experientele care au facut ca fiecare dintre ele sa isi asume rolul actual.

Acesta este unul dintre motivele pentru care IFS poate fi deosebit de interesant atunci cand o persoana spune: „Inteleg rational ce fac, dar continui sa reactionez la fel.”

Descopera gama completa de servicii!

Pentru ce dificultati poate fi folosita terapia IFS?

IFS poate fi integrata in psihoterapie pentru explorarea unei game largi de dificultati emotionale si relationale, printre care:

• anxietate si frici;
• autocritica si sentimentul ca nu esti suficient de bun;
• perfectionism;
• rusine si vinovatie;
• dificultati de reglare emotionala;
• conflicte interioare si indecizie;
• dificultati in relatiile de cuplu;
• teama de apropiere sau de respingere;
• tipare relationale repetitive;
• experiente traumatice;
• dificultati legate de stima de sine;
• tendinta de evitare sau retragere;
• comportamente folosite pentru gestionarea emotiilor dificile.

Asta nu inseamna ca IFS este automat cea mai potrivita metoda pentru orice persoana sau pentru orice problema. Alegerea interventiei terapeutice trebuie facuta in functie de dificultatile concrete, istoricul persoanei si obiectivele terapiei.

De ce este IFS diferit?

Una dintre particularitatile IFS este modul in care priveste simptomele si comportamentele problematice.

Daca o parte este foarte critica, de exemplu, impulsul firesc poate fi sa incercam sa scapam de ea.

IFS propune o alta intrebare: „Ce incearca aceasta parte sa faca pentru mine?”

Uneori, in spatele unui critic interior sever putem descoperi o parte care crede ca, daca ne critica suficient, ne va determina sa performam si ne va proteja de esec sau respingere.

In spatele evitarii poate exista o parte care incearca sa ne protejeze de o experienta pe care o considera periculoasa.

Intelegerea intentiei protectoare nu inseamna acceptarea oricarui comportament. Creeaza insa posibilitatea de a lucra cu cauza reactiei, nu numai cu manifestarea ei.

Formarea mea oficiala in Internal Family Systems

Am finalizat IFS Level 1 Training, parte din traseul oficial de formare profesionala in Internal Family Systems.

Level 1 este formarea fundamentala prin care profesionistii din domeniul sanatatii mintale invata modelul conceptual IFS si aplicarea lui in practica clinica. Pregatirea include teorie, demonstratii, exercitii experientiale, practica in grupuri mici si aplicarea tehnicilor specifice modelului.

Pentru mine este important sa fac aceasta precizare deoarece exista o diferenta intre participarea la cursuri introductive despre IFS si parcurgerea formarii profesionale oficiale in acest model.

Pregatirea mea ca psihoterapeut include, de asemenea, formare in psihoterapie cognitiv-comportamentala si pregatire continua in alte modele terapeutice, ceea ce imi permite sa adaptez procesul terapeutic

persoanei si problemei cu care aceasta vine in terapie.

Terapie IFS in Bucuresti si online

Sedintele de psihoterapie IFS pot avea loc in cabinet, in Bucuresti, sau online, atunci cand aceasta varianta este potrivita.

Nu este necesar sa cunosti modelul IFS inainte de prima sedinta si nici sa inveti terminologia specifica. Vom porni de la problema pe care doresti sa o intelegi sau sa o schimbi.

Pe parcurs, iti voi explica elementele modelului care sunt relevante pentru procesul tau.

Intrebari frecvente despre terapia IFS

Trebuie sa „aud voci” pentru a avea parti?

Nu. Conceptul de „parti” din IFS descrie diferite stari, emotii, impulsuri si modalitati de reactie pe care oamenii le pot experimenta in mod obisnuit. Nu presupune existenta unor personalitati separate.

IFS poate fi folosita pentru trauma?

Modelul IFS este utilizat in lucrul terapeutic cu experiente traumatice. Modul si momentul in care sunt abordate aceste experiente trebuie insa adaptate fiecarei persoane si situatiei sale clinice.

Cate sedinte de terapie IFS sunt necesare?

Nu exista un numar universal de sedinte. Durata terapiei depinde de problema abordata, obiective, istoricul personal si complexitatea dificultatilor cu care persoana vine in terapie.

Se poate face terapie IFS online?

Da. IFS poate fi utilizata si in sedinte de psihoterapie online, daca aceasta forma de lucru este adecvata situatiei clientului.

Trebuie sa fac exclusiv IFS?

Nu neaparat. In practica psihoterapeutica, interventiile pot fi adaptate nevoilor persoanei. IFS poate reprezenta abordarea principala sau poate fi integrata cu alte modalitati terapeutice atunci cand acest lucru este util.

Terapie IFS Bucuresti – programarea unei sedinte

Daca observi ca anumite reactii, emotii sau tipare se repeta chiar daca le intelegi rational, explorarea lor prin Internal Family Systems poate oferi o perspectiva diferita asupra a ceea ce se intampla in interiorul tau.

Intr-o prima sedinta putem discuta dificultatea cu care te confrunti, ce ai dori sa se schimbe si daca terapia IFS este o abordare potrivita pentru obiectivele tale.

 

Daniel Ivan

Psiholog si psihoterapeut IFS Level 1 Trained

    Cabinet de psihologie Bucuresti

    – psih. Daniel Ivan –

    • eMail: contact[@]danielivan.ro
    • Telefon: 0761.600.020
    • Str. Nicolae G. Caramfil, nr. 22, etaj 1, camera 106, interfon 106, Sector 1. Gasiti usor locuri de parcare publice in zona. Statia de metrou Aurel Vlaicu se afla la 8 minute de mers pe jos.