Copiii sunt fiinte fragile ce au nevoie de un cadru familial de ocrotire si plin de iubire. Desigur ca intentiile parintilor sunt dintre cele mai bune, insa se intampla uneori ca un copil sa isi seteze exemplul de preluat din aspectele negative ale parintilor.
Dam vina unii pe altii, insa mai degraba reusim sa schimbam un curs al unei educatii deficitare prin terapie. De preferat ca nu numai copilul sa faca parte din sesiunile de terapie, ci si adultii, ambii parinti.
De ce ajungeti la terapie
Mentalitatea celor care gandesc precum in trecut, cei care au fost crescuti in societatea comunista, invatati ca este rusinos sa vorbesti despre unele aspecte deci mai bine te prefaci ca ele nu exista, vizeaza o abordare gresita privind terapia. Acestia sunt cei care gandesc ca este poate rusinos sa apelezi la un psiholog, intrucat copilul nu poate fi bolnav la o varsta atat de frageda.
De asemenea, astfel de persoane considera ca stiu sa isi educe copilul si nu au nevoie de parerea celor care nu le cunosc situatia indeaproape.
Desigur ca, inainte de toate, trebuie cercetata cauza. De ce un copil aparent “cuminte” se manifesta absurd si exagerat uneori, spre exemplu cand nu este la scoala? Un astfel de exemplu il am destul de des intalnit in randul celor care apeleaza la cabinetul meu. Un copil educat si cu principii bine definite, ghidat de parinti in sens bun nu isi arata educatia numai la scoala.
Trebuie spus ca trebuie tu insuti sa ajungi in punctul de echilibru psihic pentru a putea la randul tau sa inspiri asta. Nu de multe ori mi se spune din partea parintilor ca nu stiu de ce si de unde a invatat copilul un anumit mod de comportare. De multe ori insa se pare ca minorul nu face altceva decat sa copieze ceea ce i se ofera ca exemplu; noi ca adulti stim sa filtram ce e bine si ce este rau, stim sa ne impunem cumpat. Dar copiii nu vor face acelasi lucru.
Sa nu blamam parintii
Parintii sau bunicii care isi cresc nepotii pot avea de cele mai multe ori o abordare gresita privind modul de educare sau de incercare de a remedia anumite probleme. Dar nu este de blamat. In primul rand, pentru ca acestia nu detin studii, nu au nici experienta in ceea ce priveste psihologia copiilor. In al doilea rand, poate ca au fost crescuti intr-un anume mod, ceea ce vor sti sa perpetueze, sa ofere la randul lor. Insa nu este vina lor ca la vremurile respective societatea era mai limitata, ca nu existau specialisti precum psihoterapeutii din zilele noastre.
Tocmai pentru ca acum avem si mai multe perspective, pentru ca avem la indemana metode atat de complexe pentru a remedia anumite probleme ar fi chiar pacat sa nu profitam de asta. Acest lucru tin sa il amintesc tuturor parintilor care inca manifesta indoieli privind sesiunile de terapie pentru copii, insa care vizeaza si prezenta adultilor.
„Dacă vrei sa vezi schimbari in bine la copilul tau, fii gata sa te schimbi si tu.” spune psihologul Truesdale-Howard. Recomand parintilor sa se gandeasca la aceasta idee in cele mai complexe si profunde aspecte. De cele mai multe ori un copil este oglinda noastra, a adultilor si odata cu noi se schimba si ei. Ceea ce le aratam si le oferim se intoarce ca un bumerang asupra noastra, cand in timp observam ca un copil nu mai are aceleasi reactii pozitive in relatia cu adultul. Fii ceea ce iti doresti sa fie si el.
Cum niciodata nu este prea tarziu pentru a lua masuri, va astept in cadrul cabinetului meu pentru a va explica cum se va desfasura sesiunea de terapie in familie.